Intre ascensiunile in podul casei si cele spre cer se infiripa o naratiune a copilariei, in care intrebarile si mirarile sunt nenumarate prilejuri de explorare, de intoarcere catre clipe de echilibru, cand toti ai casei se afla impreuna, iar aceasta bucurie este leacul cel mai potrivit pentru orice neliniste. Este o naratiune a memoriei afective, curgand ba limpede si calm, ba tulbure si jucaus.
O naivitate cautata, o varsta a inocentei, a fericirii neconditionate, de unde dispar, rand pe rand, ba o bunica, ba tata, ba o carte indragita. E un joc al varstelor, cu scene in care domina entuziasmul si energia inepuizabila, dar si cu pauze de respiratie lenta, de meditatie poetica.
– Ovidiu Baron Un copil naiv pana tarziu povesteste despre inceputuri si sfarsituri – ale fiecaruia si ale tuturor -, astfel incat cititorul se descopera transportat intr-o lume de vis, chiar daca totul se intampla pe cand traiam vremuri grele pentru multi .In Cerul de deasupra vremii , Andra Samson imbina proza nostalgica si poezia dulce-amaruie, pentru a crea un micro-roman care, desi apartine, fara indoiala, fragmentarismului, reuseste sa pastreze compacta acea linie diafana si, uneori, dureroasa a amintirilor, scriitoarea dovedindu-se o data in plus o arhitecta devotata a cuvintelor bine alese. -Odilia Rosianu
