Daca in Transilvania si in Bucovina traia gandul ca odata si odata ele se vor uni cu Romania, trebuie sa recunoastem ca aproape nimeni nu credea in invierea Basarabiei, care era socotita pentru vecie pierduta in bratele colosului de la rasarit. Cei o suta si mai bine de ani de apasare ruseasca se parea ca stinsesera acolo orice urma de constiinta romaneasca, fara vreo nadejde de intremare.
Si totusi in cartea vietii statea scris ca piatra pe care a nesocotit-o Ziditorul va ajunge piatra din capul unghiului; Basarabia, cea mai inapoiata si mai instrainata provincie romaneasca, a fost cea dintai care a revenit la trupul national, iar tara clasica a iredentismului daco-roman, Transilvania, fu sortita sa fie cea din urma la ospatul cel mare al bucuriei. – Onisifor Ghibu
