Ciuleandra

In evolutia literaturii romane se poate vorbi despre „momentul Rebreanu”. Pentru a pune in valoare contributia romancierului, nuvelistului, dramaturgului si publicistului Liviu Rebreanu am construit o serie de autor care subsumeaza carti foarte cunoscute, precum: Ion , Rascoala , Padurea spanzuratilor , Ciuleandra , Adam si Eva , Gorila , dar si mai putin circulatele titluri: Amandoi , Craisorul , Jar , Metropole , Calvarul , Teatru .
La 8 august 1927, Liviu Rebreanu noteaza in Jurnal , dupa ce incheiase transcrierea romanului: ” Ciuleandra asta, pentru mine, e o opera in care se exprima si se clarifica o taina sufleteasca mare, e cazul, des repetat, al iubirii pana la crima. Tratat simplu, fara complicatii, poate sa nu multumeasca pe amatorii de actiuni intortocheate si haletante, dar eu asa am simtit-o.
[…] De n-ar avea niciun succes, mi-e mai draga Ciuleandra , fiindca in ea sunt instincte.” Taina (prin care Rebreanu desemneaza, deopotriva, misterul creatiei, misterul vietii si al mortii) si instinctul sunt bornele intre care se joaca trama si poetica romanului.