Consilierul de lectura Nr. 4 (12) din 2017

Mi-a fost tare greu să las jos această revistă când am terminat de citit numărul 4 din anul al treilea al ediției Consilierul de lectură din 2017. Din start, ceea ce îmi place la aceste publicații e cum reușesc să combine informația, sfaturile și ideile într-un mod ultra prietenos, aproape ca și cum aș sta de povești cu un vechi prieten. Totul e așezat așa, ca o conversație lejeră, și parcă mă face să simt că nu sunt singur în această pasiune pentru lectură. Cărțile și povestirile despre istorie, despre oameni și despre ce înseamnă cu adevărat să fii cititor sunt puse în valoare cu un entuziasm sincer și o dorință de a apropia cititorii, mici și mari, de lumea fascinantă a cărților. Îmi place mult cum Monica Onojescu face legătura între literatură și valorile noastre, între povești și învățătura de toate zilele. E ca o invitație pe tot parcursul revistei să explorezi, să descoperi și să te bucuri de frumusețea cuvântului scris. Un alt lucru care m-a impresionat a fost secțiunea de recomandări – de la cărți jonglând de la ficțiune la Poezie, fiecare recomandare e făcută cu suflet și cu gândul la cititor. Mi-a plăcut tare mult cum îndeamnă la lectura în cercuri, la discutii, la împărtășit părerile, pentru că asta face lectura mai vie, mai dinamică. Parcă ieși din zona ta de confort și începi să vezi lumea și poveștile prin ochii altora, iar uneori asta chiar te face să iubești mai mult o carte. Ce mi s-a părut minunat e cum toate aceste articole și evocări te invită să te gândești mai adânc la valorile culturii și la impactul pe care îl are asupra noastră. Se simte că e multă pasiune și dorință de a transmite mai departe bucuria cititului. Plus, secțiunea de extrase și file decupate aduce un vibe chill, ca și cum ai răsfoi alte pagini dintr-un album cu amintiri. În total, această revistă mi-a oferit mai mult decât informații – mi-a redat bucuria de a citi, de a discuta și de a învăța împreună cu alții, și asta, pentru mine, face această publicație cu adevărat specială.