Imaginați-vă un discurs în care literatura nu mai e doar o simplă poveste ficțională, ci o parte integrantă a realității noastre. Tocmai asta încearcă să povestească Diana Marinela David în cartea sa „Construcția și deconstrucția imaginarului”. Autoarea pornește de la ideea că imaginary-ul, acea lume a viselor, a percepțiilor și a creației, are o influență profundă asupra modului în care noi înșine construim și înțelegem realitatea. Nu se limitează doar la a analiza opere literare, ci merge mai departe, explorând modul în care acestea modelează și deformează lumea pe care o vedem și o trăim. Un lucru care te atrage imediat la această carte e modul în care ea combine știința și arta într-un mod foarte natural, aproape farfecurieș. Autoarea își propune să realizeze un model transdisciplinar, o fuziune între literatură, filozofie, știință și religie, toate sub semnul unui concept emergent: naratologia cuantică. În capitolul al șaselea, de exemplu, ea analizează romanele lui Vintilă Horia și Michel Houellebecq, arătând că și literatura poate fi construită și deconstruită la nivel cuantic, ceea ce e total fascinant și, în același timp, complicat. Ce mi-a plăcut cel mai tare e tonul de calm și maturitate cu care abordează subiectele, chiar și cele mai dificele. În ciuda densității teoretice, cartea se citește cu ușurință și chiar cu plăcere, iar autorul pare că îți povestește despre ideile ei ca unui prieten drag, nu ca unui profesor sever. Se simte sinceritatea ei, dorința de a înțelege cum funcționează mintea umană și cum magia creativă afectează lumea din jurul nostru. De fapt, principiul central al cărții e că imaginile și percepțiile noastre nu sunt doar niște umbre nereale, ci motoare, sau mai bine zis, constructori ai realității. Totul se leagă: creația literară, experiența estetică, procesul de percepție, toate intră într-un mecanism complex de modelare a lumii. Autoarea ne invită să înțelegem și să responsabilizăm „fictiunea”, pentru că creatorul și opera sa sunt nemilos de conectați – propria experiență estetică devine o parte din realitatea pe care o trăim. După ce citești această carte, ai impresia că ai pătruns într-un univers unde realitatea și imaginarul sunt întrețesute atât de strâns, încât nu mai pot fi separate. O lucrare care nu doar informează, ci și provoacă gândirea, îndemnându-ne să privim lumea cu ochi mai curați, mai curioși, și cu o gândire mai deschisă la complexitatea existenței noastre.
Constructia si deconstructia imaginarului. Spre un model transdisciplinar Demersul autoarei Diana Marinela David este cu atat mai interesant cu cat, pornind de la date si structuri hermeneutice preexistente, ea purcede invers, intr-o (re)creare a realitatii, pornind de la opera literara, avand ca premisa ca literatura face neindoios parte din realitate, pe care o poate modela, de altfel, si nu (doar) din sfera fictionala in care este aproape exclusiv cantonata, valorizand la maximum cunoscuta afirmatie a lui Basarab Nicolescu : Realitatea este plastica.
Intreaga lucrare se remarca prin acuratete si dezinvoltura, dar cel mai intens original capitol ne pare a fi al 6-lea din Partea a II-a, in care autoarea, pe baza analizei romanelor transdisciplinare ale lui Vintila Horia si Michel Houellebecq , isi aduna consideratiile asupra unui model transdisciplinar in literatura, fondat pe naratologia cuantica, in egala masura construibila si deconstruibila. In chip firesc, remarcam atat densitatea tratarii teoretice a amplului si dificilului subiect ales, cu calma si matura dezinvoltura de cercetator experimentat, cat si stilul lucrarii, ce reuseste sa convinga, ramanand totodata limpede si echilibrat, desi tematica i-ar fi permis destule volute metaforice si speculatii facile.
Desfasurarea argumentatiei curge lin si logic, si, in ciuda complexitatii, lectura este incitanta si placuta. – Simona Modreanu Volumul de fata s-a nascut din aspiratia de a intelege profunzimile functionarii creativitatii si mintii umane, in ideea non-separabilitatii si a complexitatii cunoasterii stiintifice, artistic-literare, religioase si filosofice.
Insa unul dintre dezideratele lucrarii a fost si ramane o responsabilizare a fictionalului, intrucat creatorul nu este separat de creatia sa, iar experienta estetica integreaza organic autenticul experential. In sine, demersul a fost provocat de perspectiva in care imaginarul si perceptiile creatoare se angreneaza intr-un mecanism complex de modelare si modulare care configureaza si acceseaza noi niveluri de organizare care devin la randul lor niveluri de realitate pentru noi procese de constructie si deconstructie.
-Diana Marinela David