In romanele politiste ale lui Sciascia, ucigasii nu sunt niciodata dati in vileag, detectivii sunt mai toti omorati, si asta inainte ca ei sa-si finalizeze ancheta, firul principal al anchetei intra intr-o fundatura, dupa care anchetatorul incepe sa rataceasca pe poteci neumblate, exista totdeauna un context menit sa impiedice limpezirea faptelor; si, probabil, mai important decat toate, miza romanului nu se situeaza pe firul anchetei, ci intr-un cu totul alt registru, politic, etic, uneori chiar filozofic. Sciascia e si in Contextul, ca aproape in tot ceea ce scrie, un scriitor sumbru.
Dar tratarea parodica face ca romanul acesta sa fie unul dintre putinele care-i ofera cititorului si nenumarate prilejuri de a rade, fie si doar scrasnit. Ele nu sunt marginale, ci privesc exact contextul in care navigheaza ancheta.
Dar dincolo de grotescul hilar al situatiilor si personajelor, peste tara imaginara – adica tocmai „contextul“ si totodata tema reala a romanului – pluteste un aer de periculoasa dementa, dementa unei societati care tinde sa se sustraga in structurile ei alcatuitoare controlului rational si responsabilitatii individuale. – SMARANDA BRATU ELIAN Traducere, prefata, cronologie si note de Smaranda Bratu Elian
