Abordarea criminalitatii este prerogativa dreptului penal, criminalisticii, dreptului procesual-penal, etc. Un loc aparte in studierea criminalitatii il ocupa criminologie ca si ramura a stiintei.
Acest fapt se datoreaza utilizarii unui ansamblu de metode interdisciplinare, care ofera relevarea aspectului social-juridic al fenomenului criminalitatii si a metodelor de control social al acesteia. Prima parte (partea generala – structurata in zece capitole) reuneste aspecte teoretico-practice privind criminologia in sistemul stiintelor, fenomenologia criminalitatii, cauzalitatea in criminologie, personalitatea infractorului, victima in criminologie, metodologia cercetarii criminologice, pronosticul criminologic, prevenirea criminalitatii, interactiunea autoritatilor publice in activitatea de prevenire a criminalitatii, contracararea criminalitatii – obiectivul prioritar al autoritatilor publice.
Partea a doua cuprinde abordarea criminologica a tipurilor de infractiuni, in calitate de criteriu fiind: sediul de incriminare (capitolul din Partea Speciala a Codului Penal al Republicii Moldova), forma de vinovatie, genul sau statutul faptuitorului sau alt criteriu specific (infractiunile privind inviolabilitatea si libertatea sexuala; criminalitatea organizata; criminalitatea economica; formele criminalitatii dupa genul faptuitorului; criminalitatea recidiva; criminalitatea minorilor; criminalitatea imprudenta; criminalitatea penitenciara; criminalitatea violenta). Criminalitatea este investigata tinandu-se cont de starea, nivelul, dinamica dar si alti indicatori ai criminalitatii din Republica Moldova, explicand cauzele si conditiile criminalitatii per ansamblu sau a diverselor sale forme.
Scopul tratatului reprezinta diseminarea cunostintelor in domeniul criminologiei.
