Ce legaturi ar putea exista intre cultura recunoasterii si securitatea umana si cum ar putea fi acestea puse in evidenta in lumea globalizarii si multiculturalismului contemporan? Cum am putea ajunge la o cultura a recunoasterii si cum ar reusi aceasta securizarea persoanei si a comunitatii, asaltate de multiple necunoscute si disparitati?
Ce model de om, societate si politica ar putea inspira o cultura a recunoasterii? Dincolo de diversitatea raspunsurilor posibile, cultura recunoasterii se dovedeste un proiect complex in plan individual si colectiv, iar recunoasterea – ca act personal si comunitar – dificil de explorat printr-o cercetare sistematica.
Si totusi, miza prezentei incercari tocmai aceasta este: cultura recunoasterii, o terapie de securizare umana! -Anton Carpinschi
