Internetul devine reteaua vasta, fizica, fara de care o mare parte a culturii digitale moderne n-ar exista. El a fost conceput nu atat ca tehnologie, ci ca infrastructura: o masa de echipamente (hardware) si programe (software) interconectate printr-o multime de mijloace specializate: de la cabluri de mare adancime si fire telefonice pentru computere desktop si telefoane mobile pana la satelitii de comunicatie.
In felul acesta, se conecteaza intr-o proportie din ce in ce mare sistemele de calcul din intreaga lume. Prin intermediul Internetului opereaza mai multe servicii digitale ‒ inclusiv, probabil cel mai faimos, world wide web (www) ‒, dar Internetul in sine precede toate acestea.
Istoria Internetului dateaza din epoca Razboiului Rece si a retelelor de comunicatii dezvoltate, cu prioritate de America, in urma lansarii de catre Rusia a primului sputnic prin satelit ‒ primul obiect facut de om ajuns vreodata pe orbita Pamantului ‒ in octombrie 1957. Socat de realizarea rivalului sau, America a alocat resurse mari in dezvoltarea de noi tehnologii de comunicatie.
Scopul a fost acela de a dezvolta, cu precadere, retele de comunicatii capabile sa functioneze chiar si in cazul in care un dezastru atomic ar distruge o mare parte a retelei in sine. O carte utila si interesanta care ne invata cum sa luptam impotriva jocului ucigas – BALENA ALBASTRA (BLUE WHALE)
