Autorii contemporani incep sa se miste liber prin geografia sau istoria muzicii si, daca sunt inarmati cu instinctul, poate gustul necesar, ei reusesc sa realizeze opere atemporale multi sau meta‑stilistice de o anvergura anume… chiar daca nu intotdeauna perene; dar cine mai poate miza pe calitatea perenitatii in arta zilelor noastre? De aceea consider ca cele noua reverente pe care Anca si Ioana Tiberian le-au facut in fata unor compozitori de geniu merita sa fie cunoscute publicului, merita publicate si interpretate, fiind mostre de sensibilitate, inspiratie si ingenuitate muzicala.
Ele reprezinta totodata si o modalitate de a traversa in noua pasi file reprezentative din istoria pianisticii ultimelor doua secole. – Mircea Tiberian
