Deep End. Inevitabila indecenta a iubirii

De fiecare dată când încep o carte de Ali Hazelwood, știu că mă așteaptă o poveste plină de energie, suflet și umor. În „Deep End. Inevitabila indecenta a iubirii”, autoarea reușește să combine perfect pasiunea pentru sport cu o poveste de dragoste plină de tensiune și momente sensibile. Personajele principale, Scarlett și Lukas, sunt atât de diferiți, dar în același timp atât de compatibili, încât nu poți să nu te atașezi de ei. Scarlett e o fetiță cu inimă mare, o sportivă ca nimeni alta, cu vise mari și cu o dorință de a-și reconstrui viața după o accidentare dureroasă. În schimb, Lukas e tot ce ai putea vrea la un sportiv de elită – deștept, ambițios și cu un aer de mister care te face să vrei să descoperi mai mult despre el. Însă, pe măsură ce povestea avansează, îți dai seama că nimic nu e așa simplu precum pare la prima vedere.

Ce mi-a plăcut enorm la această carte este autenticitatea personajelor. Scarlett nu e doar o fată „hardcore” care a trecut prin greutăți, ci are și vulnerabilități, temeri și dorințe pe care nu le-a mai explorat până acum. Iar Lukas, în ciuda aparenței solide, ascunde și el secrete și lupte interne. Între ei se instaurează o chimie instant, dar nu lipsită de provocări. Mi-a plăcut modul în care Hazelwood a prezentat această relație, plină de momente hej-hej, dar și de chicoteală și reflecție sinceră. Partea de tensiune și presiune de pe fundal, dată de sport și de așteptările celebrităților, face ca totul să fie aproape palpabil și să te țină cu sufletul la gură.

Un aspect care m-a impresionat este modul în care autoarea a explorat temele traumelor, învierii și curajului de a da un pas mic sau mare atunci când vine vorba de dragoste și de viață. Scarlett trebuie să își învingă propriile temeri, să se lase purtată de emoții și să uite de măsuri de precauție, chiar dacă asta poate aduce consecințe neașteptate. În același timp, romanul vorbește despre cât de important e să ne acceptăm și să ne iubim așa cum suntem, chiar dacă uneori asta înseamnă să iei decizii despre care ai avea înainte o serie de îndoieli.

Stilul lui Hazelwood e ca o conversație prietenoasă: te face să te simți ca și cum ai sta la o cafea cu ea și să iei parte la o poveste sinceră, plină de sinceritate și umor. De fiecare dată când citesc o carte de-a ei, rămân cu o stare de bine și cu dorința de a mai descoperi și alte povești asemănătoare, pentru că, așa cum spun și recenziile, fiecare roman al ei e o bucurie pură. „Deep End” nu face exceție. E o carte care te înveselește și, în același timp, te face să reflectezi asupra propriilor limite și asupra curajului de a fi tu însuți în ciuda tuturor obstacolelor. E o aventură a emoțiilor, fără a fi nevoie de comploturi complicate sau de scene exagerate: doar două suflete care își găsesc calea spre iubire și acceptare.