Dincolo de ura

Tiphaine si Sylvain, Laetitia si David. Doua cupluri de vecini si prieteni, avand cate un copil de aceeasi varsta.
Doua cupluri unite, care impart un perete al casei si locuiesc unul langa celalalt in armonie perfecta. Pana in ziua tragediei.
Un accident care spulbera armonia idilica, in urma caruia nici peretele despartitor al casei, nici gardul viu din gradina nu ii va putea proteja unii de ceilalti. Un roman psihologic intens, tulburator, care arde la foc mocnit si exploreaza teme precum instinctul matern, vinovatia, suspiciunea, paranoia si ura.
Aceste trei cuvinte au rasunat in mintea lui Tiphaine ca un declic al groazei absolute. A urlat numele copilului si s-a repezit dupa prietena ei urcand treptele cate patru, ajutandu-se de maini ca sa inainteze mai repede pentru a o ajunge din urma pe Laetitia si, impingand-o, sa o dea la o parte.
Ajunse la etaj, si fara a-si incetini alergarea, cele doua femei s-au repezit spre usa inchisa a camerei baietelului. Tiphaine a fost prima care a deschis si s-a napustit inauntru impiedicandu-se cu zgomot in usa pe care o dadea de perete.
Apoi s-a lasat linistea. Barbara Abel nu are egal in modul cum distileaza angoasa, manipuland cititorul, multiplicand intorsaturile si rasturnarile de situatie.
– Avantages Paranoia, vinovatia, tradarea si minciunile vor preschimba relatia dintre cele doua cupluri inseparabile intr-un infern de gheata, totul intr-o escaladere lenta, pana la finalul cumplit si neasteptat de intunecat, dar extraordinar de bine realizat. – Elle Un roman intunecat, foarte intunecat.
Genul de carte care te apasa, iti da fiori, frange ceva din tine. – Questions de femmes Traducere din limba franceza de Simona Brinzaru.