Divanul catren-rubayat. Balans Orient-Occident Averi, mariri, amor, placeri, orgolii, Puterea, tronul, praf pier in univers…
neatins de vremi, de jalnice lintolii, ramane-n Tao nestramutat un vers. Din Tao spre Tao calea creste, aproape-n departe se implineste; soarbe, emana Tao-ntruna Tao; din spini floarea vietii singur ia-o!
Din grea singuratate-n noapte-adanca, din rana vie-n sange si-ndurare de nimeni stiut, far’ sa se planga, stralucitor soare, perla rasare. Mare esti, moarte, tot ti-e sub lege…
si ierbi, si oameni fara oprire, ca viata noua peste tine-n Fiire vast floarea bucuriei sa o dezlege.
