Drumul spre Vozia Vol.1: Cei trei si Padurea cea Mare

Am citit cu sincer interes volumul întâi din „Drumul spre Vozia”, intitulat „Cei trei și Pădurea cea Mare”, și trebuie să spun că m-a prins într-un mod destul de special. Autorul, Mihai-Andrei Aldea, reușește să creeze o lume care pare să fie atât un fel de reflecție asupra sufletului românesc, cât și o aventură plină de mister și simboluri vechi. Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost modul în care se împletește realitatea cu elemente mai aproape de fantastic, dar fără a pierde contactul cu trăirea autentică a personajelor și cu universul lor interior. Deși cartea e situată într-un plan ce pare să fie neliniștit, spiritual și aproape poetic, găsești o imagine a unor valori și tradiții românești vechi, aduse în fața cititorului într-un mod profund, aproape întâmplător. Este ca și cum autorul a surprins esența unui chip ancestral, pe care îl păstrăm în suflet, chiar dacă lumea se schimbă în jurul nostru și cultura se pierde. Mi-a plăcut această idee de fir de aur, mai tare ca oțelul, care ne leagă de rădăcinile noastre venechi, chiar dacă călătoria în poveste are și aspecte fantastice. Mi s-a părut foarte interesant faptul că Aldea scrie dintr-o perspectivă personală, spunând că a scris această poveste în timpul anilor 2000-2002, într-o perioadă în care încă nu citise „Stăpânul Inelelor”, dar, totuși, în poezie, în simbolismul poveștii, se simte o adiere de similaritate cu acea lume fantastică. Paradoxal, această influență subtilă adaugă profunzime și o tonalitate de vis, aproape de basm, dar cu rădăcini în realitatea românească. Ce mi-a rămas în suflet e faptul că Aldea a reușit să creeze această lume în duh, nu doar ca un basm, ci ca o oglindă a sufletului național. Îi recomand cu căldură celor interesați de povești care îmbină cultura, simbolurile ancestrale și aventura, toate într-un mod sincer, simplu și totodată plin de înțelepciune. Mi-a plăcut sinceritatea stilului și modul în care povestea rezonează cu ideea de a ne păstra și respecta rădăcinile, chiar într-o lume care pășește tot mai repede spre necunoscut. E o lectură care te face să te gândești și să simți mai profund ceea ce înseamnă cu adevărat identitatea noastră.