Autoare a 12 volume de scrieri in versuri si in proza, Viorica Popescu, din perspectiva varstei mature, priveste existenta si creatia cu ochii intelepciunii si ai pretuirii a tot ceea ce inseamna dar divin. Azurul poemelor sale din volumul ultim „Ecou de azur” – cuprinde o scanteie de viata adevarata, asupra careia poeta mediteaza rascolind sensurile cuvintelor ce definesc misterul si adevarul dinspre un„a fi” ca inceput si sfarsit.
Intreg volumul de poeme „Ecou de azur” pare a fi un puzzle greu de descifrat, deoarece temele abordate alterneaza neasteptat si surprinzator intr-o ne/ordine cuceritoare, introspectand frumosul, iubirea, bucuria, timpul, existenta umana, in raport cu divinitatea, natura, actul creatiei in sine, ca dar, acceptare si optimism robust in fata implacabilului dat. (Niculina Apostol)
