El si ea, adica noi

Povestea asta incepe asa, ca orice poveste: un El intalneste o Ea. Si incet, incet totul se schimba: din admiratie in atractie, din atractie in iubire si, ce credeti, din iubire in pasiune.
Si schimbarea continua pana cand El si Ea devin Noi. Este o poveste de viata, simpla, romantica, fulgeratoare, presarata cu erotism, intrigi si conflicte, asa cum se intampla in realitate.
Tot ce conteaza pana la urma este doar lupta. Aceasta ne tine vii.
Lupta pentru un vis, lupta pentru iubire, lupta pentru viata. Personajele sunt oameni la fel ca noi care traiesc sentimente intense si spera la o iubire, nu perfecta, nu ideala, ci la o iubire frumoasa, simpla, definitorie.
Pana la urma viata nu inseamna perfectiune. Nu.
E tocmai imperfectiune. Pana la urma viata nu este ratiune.
Nu. E tocmai afectiune.
Gresim de multe ori in alegerea reperelor si ne ghidam mai mult dupa exemplele din jur, uitand astfel de viata noastra care este unica in toate sensurile ei. Si uitam sa traim.
Sau traim cu teama. Teama de pacat, teama de gura lumii, teama de esec, teama de deceptie…
Uneori nu reusim sa iubim tocmai pentru ca privim mai mult in jurul nostru si mai putin in noi insine. Personajele mele se elibereaza de prejudecati si reusesc sa invinga.
Reusesc sa treaca peste toate barierele impuse de societate, sa se lase in voia destinului, sa accepte provocarea, sa iubeasca. Iubirea chiar invinge mereu, conditia e sa o lasam.
– Autoarea