Transmise pe calea undelor sau publicate in reviste din exil si apoi din tara, scrierile Monicai Lovinescu alcatuiesc o marturie graitoare despre lupta necurmata cu sistemul comunist si ideologia comunista, precum si cu abjectii lor slujitori. Cele mai reprezentative dintre ele sunt adunate acum in acest volum de politologul Vladimir Tismaneanu, care semneaza si o revelatoare prefata menita sa puna in lumina personalitatea autoarei: „In cultura romaneasca a ultimelor cinci decenii, Monica Lovinescu a fost cea mai rafinata cunoscatoare, exegeta, analista a fenomenului comunist.
A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea si demistificarea pretentiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legaturile de adancime, infra-rationale, dintre comunismul romanesc (si nu numai) si variile incarnari ale fascismului.” O spun cu deplina responsabilitate si convingere – in cultura romana, Monica Lovinescu a fost cea mai rafinata cunoscatoare, exegeta, analista a fenomenului comunist.
A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea si demistificarea pretentiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legaturile de adancime, infrarationale, dintre comunismul romanesc (si nu numai) si variile incarnari ale fascismului.
Cand regimul comunist a imbratisat temele, fantasmele si obsesiile extremei drepte interbelice, facandu-le ale sale, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce, mai tarziu, am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist. La un ceas cand asistam la stradanii insidioase de obliterare a constiintei istorice, gasim in opera Monicai Lovinescu argumente imbatabile pentru a nu uita.
– Vladimir Tismaneanu
