Fading e un roman care spune singur despre sine tot ce l-ar putea interesa pe un cititor mai iscoditor: ii expune poetica, geneza, structura, tacticile narative, ba si relevanta si posibilele cai interpretative, de la cea alegorica pina la cea – eventual – anagogica. (…) Miza pe exotismul temei si mediului investigat – spitalul de nebuni, pe stil vechi – e pusa cu totul altfel decit in romanele lui Buzura sau Guga (…) iar personajele tisnesc direct, chiar abrupt, intr-o trama deopotriva picaresca si eseistica.
(…) Sucit in toate partile, el merge inainte pe firul central, respectindu-si energia epica si vocatia spectrografica. Nu e nimic alta de facut cu el – decit de citit.
Iar asta se (poate) face cu pasiunea lecturii care nu te lasa sa faci pauze. – Al.
Cistelecan