Femeia care a furat timp

Poezia Alinei Aldea se tese ca o punte intre universul artei vizuale create de artista in decenii de exercitiu asiduu si cel al rostirii si al cuvantului care incearca sa prinda emotii si stari. Astfel volumul se constituie intr-o retea complexa si discreta de vase comunicante.
Cele mai multe poeme contin imagini traduse in cuvinte si incifrate in metafore. Un exercitiu inedit in poezia romaneasca din zilele noastre care adesea se asfixiaza si se automutileaza in reflexivitatea eului poetic.
Campul de desfasurare al autoarei este marcat de un imaginar puternic care vine sa se adauge mitologiilor poetice. – Alexandru Uiuiu