De fapt, in acest volum, Femeia neagra a unui culcus de hoti , prin modul in care este construit, avem nu o carte, ci doua carti. Prima carte (aici se incearca edificarea a ceea ce, in editiile critice, se numeste text de baza) se ofera cititorului obisnuit mai degraba cu claritati, cu lecturi (desigur, serioase sau chiar extrem de serioase) realizate mai intotdeauna asezat fiind intr-un fotoliu moale si primitor, sau cel putin pe un scaun solid, in preajma unui colt de masa.
A doua carte (aici se reproduce prin facsimilare, in totalitate, „corpul fizic” al poemelor), desi paginile ii sint tulburate de aceleasi imagini si de acelasi singe (simbolic vorbind), este, totusi, altceva. Altcineva.
Este o o „padure” salbatica, in care locul arborilor este luat de litera manuscrisa, de desene in libertate si, de citeva ori, si de culori in libertate.
