Cartea „Five Brothers” de Penelope Douglas este acea poveste care te prinde de la primele pagini și nu te lasă până când nu ai citit ultima frază. Stilul autoarei e foarte natural, ca și cum ai sta de vorba cu o prietenă despre cineva din familie, iar asta te face să te implici cu totul în lumea lor. În plus, descrierea personajelor e atât de bine făcută încât chiar poți să le vezi în fața ta, cu toate calitățile și defectele lor. Mi-a plăcut pentru că nu e doar o poveste de dragoste obișnuită, ci și un caleidoscop de sentimente, povestite cu sinceritate și, uneori, cu durere.
Personajele principale sunt foarte bine conturate și complexe. Macon, fratele cel mai mare, e un tip dur, cu o privire care pare că poate răni, fost marinar, cu un trecut plin de experiențe dure. Army, cel de-al doilea, e tăcut și plin de conflicte, dar cu ochi verzi care te pot îngheța în același timp. Dallas, pe de altă parte, pare un personaj neserios, egoist și plin de cruzime, dar pe măsură ce avansezi, descoperi și alte fatete ale personalității lui. Iar Trace, iubirea protagonista, e fața sensibilă a întregii povești, un adolescent rebel, dar și foarte vulnerabil în inima lui. Toți formau un puzzle complicat, plin de nuanțe și conflicte.
Ce mi-a plăcut enorm a fost modul în care Penelope Douglas a reușit să implementeze o doză mare de tensiune și emoție în poveste. E ca și cum te-ai afla în mijlocul unei furtuni: un amestec de dorință, frică, iubire și ură, totul condimentat cu pasiune și un pic de mister. În același timp, ea nu a evitat subiecte dure sau conflicte de familie, ceea ce face totul mult mai real și mai conectat cu cititorul. Povestea nu e doar despre dragoste, ci și despre acceptare, despre confruntare cu propriile frici și despre lupta de a-ți găsi locul într-o familie complicată.
Un alt aspect pe care îl apreciez e atmosfera intensă, atmosfera încărcată de emoții și tensiune, care te ține captiv tot timpul. Descrierile sunt pline de culoare și viață, iar dialogurile sunt naturale, ca și cum ai vorbi cu niște prieteni apropiați. E ușor să te identifici cu personajele și cu dilemele lor, iar acest lucru face ca lectura să fie o experiență foarte personală. În plus, Penelope Douglas reușește să mențină interesul cititorului, balansând perfect între scenele de iubire, conflictele familiale și acele momente de introspecție profundă.
Per total, „Five Brothers” e o carte care te face să simți intens, să te gândești și uneori chiar să te regăsești în anumite situații. E o lectură care te provoacă, te mișcă, și te lasă cu dorința de a citi mai mult despre aceste personaje complexe. Dacă îți plac povești cu suflet, cu conflicte și cu emoții autentice, cu siguranță îți va plăcea această carte. Eu personal m-am îndrăgostit de universul creat de Penelope Douglas și abia aștept să văd ce alte povești interesante va mai avea în portofoliu.”
•Editie canturi colorate ( Sprayed Edges ) Captiva intre pericol si dorinta, Krisjen patrunde in lumea enigmatica a fratilor Jaeger. Unul dintre ei o place, un altul o doreste, un alt frate o detesta.
Unul adora sa o priveasca, iar altul nu se uita niciodata la ea. Macon este cel mai mare dintre frati.
Are treizeci si unu de ani si a fost puscas marin. Nu-mi amintesc sa-l fi vazut vreodata zambind.
La douazeci si opt de ani, Army e burlac, are un baietel si cei mai frumosi ochi verzi pe care i-am vazut in viata mea. In curand, Iron va intra la inchisoare.
Nu ai vrea sa ai de-a face cu el. De fapt, e un tip de treaba, dar problema lui este ca nu isi poate stapani reactiile violente.
Dallas e cel pe care nu il suport. Are douazeci si unu de ani si este un tip egoist si plin de cruzime – un profitor fara scrupule.
Iar Trace e al meu. Ma rog…
A fost al meu pentru scurt timp, fiindca nimeni nu il poate imblanzi. Si nici nu vreau sa fie imblanzit.
Am optsprezece ani. M-am distrat cu el, dar acum trebuie sa-mi vad de viata mea.
O sa ma intorc dincolo de calea ferata, departe de Mlastina si de toti fratii Jaeger. In casa mare a parintilor mei, pe strada mea curata, acolo unde nu intru in nicio incurcatura.
Asa voi face, voi pleca dis-de-dimineata, la prima ora, insa in seara asta vreau sa dorm pe canapeaua lor. Casa Jaeger e tacuta, cufundata in intuneric.
Toata lumea doarme. Cu exceptia lui…
A vazut ca plang si acum se apropie de mine. Il las sa ma stranga in brate.
Ii simt rasuflarea pe gat, ii simt degetele in par. Si nu se opreste aici.
Nu cred ca a fost Trace. Pe cat de captivanta este proza lui Douglas, pe atat e de sexy!
– Colleen Hoover , autoare de bestsellere New York Times Traducere din limba engleza de Anca Irina Ionescu.