Franz Ferdinand

Nu dam aici viata, mai mult sau mai putin romantata, a mostenitorului Franz Ferdinand, nici amanuntele dramei sangeroase, care, atat de naprasnic, i-a pus capat. Am incercat sa desprindem atmosfera in care a trait principele habsburgic, si care, fatalmente, i-a curmat actiunea.
Caci atentatul – si mai cu seama reusita lui – este o intamplare: dar deznodamantul trebuia sa vina in orice caz, in ziua aceea sau in felul tragic de la Saraievo sau in alt fel – putea fi mai bland si chiar banal de tot dar de venit trebuia sa vina. Austro-Ungaria infatisa un anahronism absurd.
Nu conglomeratul de neamuri pricinuia tot raul. Oameni seriosi, oameni cumpaniti si pracfici, pe care nicio himera nu i-a bantuit vreodata, au crezut – si cred – in putinta statelor unite ale Europei, a tuturor statelor Europei.
Cu atat mai viabila, prin urmare, trebuia sa fie alcatuirea care sub numele de Austria – apoi Austro-Ungaria – exista de atatea veacuri, infatisand inlauntru o bogata viata economica si un intens focar de cultura, iar in afara un factor diplomatic si militar hotarator in destinele lumii. Cum s-a putut prabusi intr-o singura clipa aceasta putere formidabila?
Caci, virtualmente, totul s-a produs intr-o clipa: aceea in care un singur glonte, al lui Prinkip, a patruns in corpul unui singur om, al lul Franz Ferdinand.