In Cautarea timpului pierdut este o opera atat de meditativa, incat transcende toate canoanele occidentale de judecata. (…) Proust nu e interesat de istoria sociala, de eliberarea sexuala sau de afacerea Dreyfus (desi el l-a sprijinit activ pe Dreyfus).
Salvarea estetica este proiectul major al romanului. Proust il concureaza pe Freud ca mare creator de mituri in epoca haotica.
Istoria pe care o creeaza este o idila vizionara, descriind maturizarea naratorului, de la Marcel pana la romancierul Proust, care, in ultimul volum, isi revizuieste constiinta si e capabil sa-si modeleze viata printr-o forma de intelepciune. – Harold Bloom , Canonul occidental Traducere din limba franceza de Cristian Fulas.