Infernul cotidian. Imaginarul bolii in literatura romana

Dincolo de interesul constant pentru reflectarea imaginarului maladiv in literatura de fictiune si memorialistica romaneasca, dorinta mea de a propune, coordona si finaliza in acest moment un astfel de volum colectiv unitar tematic este determinata de doi factori esentiali. Primul este cantitatea impresionanta de carti de poezie, proza de fictiune si memorialistica de boala care au aparut intr-un ritm din ce in ce mai alert in deceniile postcomuniste.
Nu insist aici asupra conditiilor si resorturilor extra-literare care au facut posibila aceasta abundenta; din diverse capitole din prima, respectiv a doua sectiune ele vor fi prezentate succint ori analizate punctual. Celalalt motiv, strans legat de primul, priveste o realitate metacritica aflata cumva intr-un raport de inversa proportionalitate cu literatura de boala si trauma.
Pe cat de bogata este ultima, pe atat de saraca este productia de lucrari teoretice serioase care sa o problematize, asezand-o intr-un camp de dezbatere apt sa valorizeze atat metode specifice studiilor literare sau culturale, cat si modalitati de lucru cu adevarat intersectional(e). Provenind, bunaoara, din zone precum illness studies, disability studies ori trauma studies.
– Emanuela Ilie