Interogativitatea in procesul de mediere

In toate formele si domeniile in care se manifesta, medierea este in esenta o activitate de comunicare in care schimburile dintre parti si mediator se realizeaza mai ales prin intrebari si raspunsuri. Mai exact, dupa cum subliniaza doamna Adina-Giorgiana Simionescu de mai multe ori, mediatorul are ca misiune principala adresarea celor mai potrivite intrebari, in functie de context, de gradul de pregatire si de interesele partilor aflate in conflict, de scopul urmarit in procesul de mediere, de natura si domeniul in care apare conflictul etc.
Iar partile sunt puse in situatia de a gasi raspunsurile potrivite care sa faciliteze incheierea conflictului in favoarea acestor parti. Intr-un astfel de proces complex si de durata, intervin diverse facultati si competente de natura rationala, afectiva, volitiva, ca si diferite credinte si obiceiuri, capacitatea de a coopera, dorinta de a ajunge la o solutie etc.
Toate acestea se formeaza in cea mai mare masura in cadrul unui proces instructiv-educativ, avand ca obiectiv principal buna convietuire a oamenilor. – Prof.
univ. dr.
Contantin Grecu Miza temei pusa in discutie, medierea, este importanta atat juridic, intrucat degreveaza completele de judecata de cauze care pot fi solutionate alternativ, cat si educativ, intrucat deschide o cale rationala si civilizata rezolvarii conflictelor. Medierea este abordata ca proces comunicational transformational, care implica evaluarea argumentelor si examinarea rationamentelor pe care se intemeiaza aceste argumente.
Or, din aceasta perspectiva, intrebarea devine axa medierii. In acest proces, intrumentul de lucru al mediatorului este intrebarea care investigheaza obiectivele, valorile si credintele persoanei chestionate.
– Prof. univ.
dr. Aurel Codoban Pornind de la nevoia marturisita de a intelege in profunzime mecanismele procesului de mediere, ca mediator de profesie si ca formator acreditat in mediere, autoarea s-a aplecat cu staruinta asupra unuia dintre aceste mecanisme, cel al interogativitatii, adica asupra punerii de intrebari ca identificare si formulare de probleme, asupra formularii si ascultarii/intelegerii raspunsurilor la intrebari sau a solutiilor la probleme, asupra explicitarii si schimbarii sau modificarii presupozitiilor care stau in spatele intrebarilor/problemelor si raspunsurilor date la ele, precum si asupra altor elemente care indica rolul pe care contextul il joaca in interventia discursiva a mediatorului, in fixarea si atingerea scopului procesului de mediere in cauza prin utilizarea adecvata a mijloacelor de care mediatorul dispune in contextul dat.
– Prof. univ.
dr. habil.
Gheorghe Clitan