Introducere in filosofie

Exista insa si o alta posibilitate de a face fata sarcinii aparent imposibile de a scrie o introducere ce adopta ea insasi o pozitionare filosofica. In loc de a presupune un anumit concept de filosofie ca fiind dat – si de a influenta astfel in avans si intr‑un mod restrictiv reprezentarile despre filosofie ale cititorului -, introducerea de fata vizeaza trei moduri de realizare ce caracterizeaza intreaga traditie filosofica.
Atat de fundamentale sunt aceste moduri de realizare, incat ca puncte de pornire ele pot parea chiar banale la prima vedere. Ele nu par sa tina cu adevarat de filosofie, cat mai degraba de acele presupozitii de la sine intelese si cu care cineva trebuie sa fie deja echipat atunci cand studiaza filosofia.
Introducerea de fata va incerca sa zgandare in modul filosofic cel mai bun cu putinta aceasta conceptie a presupozitiilor de la sine intelese. Ea face acest lucru in masura in care priveste aceste presupozitii ca pe o problema filosofica, oferind in acest fel un exemplu de ce poate realmente insemna sa privim ceva anume ca pe o problema filosofica.
Lectura filosofica Primul mod de realizare este lectura. Ea este tema primei parti a introducerii de fata si in acelasi timp conditia sine qua non a gandirii filosofice.
Traditia filosofica este in mare masura dedicata citirii si recitirii filosofilor mai vechi, asimilarii si criticarii argumentelor si figurilor de gandire deja existente. Aproape fiecare filosof citeste alti filosofi si dobandeste o pozitionare proprie din confruntarea cu acestia.
Atat cat se poate desprinde din textele insele, se constata ca formarea filosofica, intervalele de atentie si anvergura lecturilor, precum si diversitatea si simpla cantitate a textelor citite depasesc cu mult obisnuintele de lectura de astazi… Conversatia filosofica Al doilea mod de realizare al traditiei filosofice il constituie discutia.
Chiar daca in prezent este efectuata mai cu seama la congrese academice cu grad ridicat de specializare si la targuri de wellness cu profil de popularizare a stiintei, ea s‑a manifestat in ultimii 2500 de ani sub diverse forme. Astfel, chiar inainte de decizia lui Platon de a oferi initieri in filosofie sub forma dialogului, exista la Atena o dezbatere publica intensa ce se baza atat pe texte, cat si pe cuvantari publice.
Conversatiile lui Socrate din piata publica au devenit un simbol al acelei filosofii in care tratatele si alte tipuri de opere au fost multa vreme doar baza acestei vii dezbateri. Scrisul filosofic Modul de realizare al filosofiei abordat in a treia parte a acestei introduceri – scrisul de texte filosofice – constituie presupozitia pentru prima parte.
Astazi, criteriul este dat in multe locuri de prezentarea de rezultate in conformitate cu standardele cercetarii stiintifice (din stiintele naturii, mai precis). Dar o cultura filosofica a scrisului ce vrea sa restranga un text la schema mecanica de tip teza – argumentatie – rezultat nu doar ca isi este siesi propria pieire, ci reprezinta si sfarsitul traditiei filosofice.
Traducere din limba germana de Traian-Ioan Geana.