Istoria filmului. O introducere Vol.1: Din anii 1880 pana in 1945

In intreaga lume, in fiecare moment, milioane de oameni se uita la filme. Se uita la filme comerciale, la „filme de arta”, la documentare, la desene animate, la filme experimentale, la filme educationale.
Stau in sali de cinema cu aer conditionat, in piete publice din sate, in muzee de arta, in sali de clasa, acasa in fata televizorului, in cafenele in fata unui monitor de laptop sau a unui telefon mobil. In anii 2010, cinematografele au vandut in jur de opt miliarde de bilete anual.
Daca luam in considerare accesibilitatea filmelor in formate video – difuzate fie prin intermediul televiziunii sau al internetului, pe disc sau sub forma de fisiere digitale -, numarul de spectatori e, de fapt, mult mai mare. In 2019, piata globala pentru divertismentul dedicat proiectiei in cinematografe, difuzarii la domiciliu si pe aparate mobile a depasit, pentru prima oara in istorie, 100 de miliarde de dolari .
Nimeni nu are nevoie sa fie convins ca filmul a fost una dintre cele mai influente forme de media din ultimii o suta de ani. Nu doar ca iti poti aminti cele mai incitante si mai lacramoase momente petrecute vazand filme, dar iti poti, cel mai probabil, aminti momente din viata de zi cu zi cand ai incercat sa fii la fel de gratios/oasa, de altruist/a, de dur/a sau de empatic/a precum acele personaje grandioase de pe ecran.
Felul in care ne imbracam si in care ne tundem parul, felul in care umblam si ne comportam, lucrurile in care credem sau de care ne indoim – toate aceste aspecte ale vietilor noastre sunt influentate de filme. Filmele ne ofera si experiente artistice puternice, cunostinte despre culturi diverse si despre noi moduri de gandire.
– Kristin Thompson, David Bordwell, Jeff Smith Istoria filmului: o introducere e rezultatul unor cercetari intinse pe mai multe decenii si a unor cautari minutioase si pasionate in zeci de arhive ale lumii. Desi e marcata de o concizie admirabila, cartea ofera o initiere complexa in toate fenomenele relevante pentru evolutia filmului.
Autorii trateaza cinematograful din mai multe perspective. Sunt preocupati, pe de o parte, sa descrie contextele politice, sociale, economice si culturale care au determinat traiectoria mediului.
Prezinta, apoi, principalele avansuri tehnologice si puncteaza modurile diverse in care au marcat acestea industria si arta cinematografica. In acelasi timp, desi includ analize extinse ale celor mai importanti cineasti si ale celor mai remarcabile filme, nu sunt interesati sa relateze doar un istoric al succesiunii capodoperelor, ci ofera un spatiu generos si productiilor medii, considerand – pe buna dreptate – ca pentru a intelege fenomenele specifice unei anumite perioade si regiuni acestea constituie o resursa istorica de multe ori mai utila decat exceptiile de la regula.
Eruditia extraordinara a autorilor e perceptibila, practic, la fiecare pas, insa ea nu devine niciodata explicitata si etalata cu aroganta. De cate ori au ocazia, prefera sa deschida paranteza scurta in care sa nuanteze informatiile deja oferite anterior, sau sa enumere intr-o rasuflare titluri de filme deopotriva faimoase si obscure, situate prin acest gest pe o pozitie de egalitate in raport cu istoria mediului.
Din acest motiv, dincolo de numeroasele exemple de filme canonice, cartea starneste curiozitatea cititorilor pentru vizionarea unei cantitati cel putin egale de filme mai curand obscure si rare, care se dovedesc, odata descoperite, adevarate revelatii. De altfel, acesta este modul discret in care autorii isi precizeaza direct pretuirea si dragostea pentru cinema – pe de o parte, nearatandu-se mai interesati de o anumita cinematografie decat de alta, sau de o anumita perioada in detrimentul celorlalte si, pastrand, deci, un echilibru perfect al tonului si al registrului de abordare; iar pe de alta parte, promovand cat mai multe filme apreciate de ei, intr-un potpuriu revelatoriu pentru complexitatea gusturilor si preocuparilor lor estetice, dar si sociale si politice.
– Andrei Rus