Jertfa si steag

Jertfa & Steag e mai curand o nuvela expandata /…/ fara retorici ale misteriozitatii, ci, din contra, mai degraba cu scepticism critic si viziune caricaturala, de-constructiva numaidecat in raport cu evenimentul magic. Dar pe dedesubtul acestei scriituri de denunt curge totusi o unda simbolica ce repune realul in conditie problematica si-l nelinisteste la contactul cu misterul, cu radacina ancestrala.
Un tipar se stravede si el agreseaza realul (fie si pe cai necinstite), in pofida demersului demitizant si al comportamentului sceptic al povestirii. Problema acestei povestiri era de a evita sabloanele de insurgenta a sacrului in profan, dar, in acelasi timp, de a face sa subziste suspiciunea unui stigmat.
Iar aceasta suspiciune triumfa tocmai datorita unei prealabile si metodice compromiteri a credibilitatii epifaniei; distrusa in plan real, in planul reportajului narativ, aceasta credibilitate e reabilitata in plan simbolic. Numai ca la Dumitru Ungureanu e vorba despre o demonstratie prin negatie.
Ceea ce, fireste, stimuleaza o anumita verva caricaturala, chiar si la nivelul procedeelor narative, unele deliberat naive (introducerea monografica, reproducerea documentelor arheologice, oralitatea de simpozion), anume pentru a compromite creditul povestirii si spre a spori sansele ambiguitatii. – Al.
Cistelecan