Cartea „Jocul de-a/cu arta” a lui Vasile Cioca e o adevărată incursiune în lumea artei și educației, dar spusă într-un mod atât de cald și captivant încât te face să vrei să o citești ca pe o conversație între prieteni. Autorul pornește de la ideea că arta, jocul și educația nu sunt niște lumi separate, ci se împletesc într-un mod complex și plin de farmec, oferindu-ne o perspectivă nouă asupra potențialului creativ din noi toți. Imaginează-ți că totul se desfășoară ca într-un spațiu plin de interacțiuni, unde imaginile vizual-plastice sunt ca niște puncte de început pentru o călătorie către exprimarea personală și crearea de ceva nou. E ca și cum autorul ne invită să privim arta nu doar ca pe o contemplație, ci ca pe o experiență activă, jucăușă, care stimulează mintea și sufletul. Ce-mi place foarte mult la această carte e faptul că nu e doar despre teorie. Ci adună și experiențe concrete, observații din sala de clasă și chiar experimente pe care le-a făcut cu copii, tineri și adulți. E ca și cum ai sta cu el la o cafea și ai asculta povești despre cum arta poate fi un adevărat catalizator al creativității. Și, sincer, autorul ne arată că nu trebuie să fim artiști profesioniști ca să beneficie de puterea creativă a imaginii și a jocului vizual. E o abordare foarte prietenoasă, care încurajează pe oricine să descopere și să își valorifice propria exprimare artistică, fie că e vorba de un copil sau de un adult. Un aspect foarte interesant e ideea de a transforma tot procesul de învățare într-o aventură ludică, unde explorarea și manifestarea creativității sunt la ordinea zilei. Vasile Cioca ne amintește că arta și jocul pot merge mână în mână, contribuind la dezvoltarea noastră personală și socială. În final, această carte ne provoacă să vedem arta ca pe o zona în care putem fi creativi, plini de energie și dornici să descoperim mereu ceva nou. Și, în același timp, ne arată că pedagogia nu e doar despre predare, ci despre a crea un mediu în care fiecare poate să gasească și să își exprime propriul echilibru și frumusețe interioră.
Ancorata intr-o zona clara de interdisciplinaritate, lucrarea de fata capteaza atentia cititorului si il sensibilizeaza cu un titlu provocator – Jocul de-a/cu arta . Este o zona productiva, ce reuneste stiintele educatiei – pedagogie, pedagogia jocului, pedagogia artei vizuale, pedagogia creativitatii, didactica artei vizuale; stiintele psihologice – psihologia artei vizuale, psihologie cognitiva, psihologia creativitatii; estetica; teoria artei; istoria artei; filosofia; sociologia s.a.
Plasand imaginea, inteleasa ca un camp definit de elemente intre care se stabilesc interferente, interdependente sistemice reciproc modelatoare si convergente, intr-un alt camp, de complexitate superioara, asigurat de interferentele dintre arta, joc si educatie, autorul isi propune sa valorifice potentialul creativ al imaginilor vizual-plastice. Este o finalitate educationala de maxima relevanta in prezent, educabilitatea creativitatii fiind demonstrata cu certitudine, iar nevoia de creativitate fiind clamata in diverse contexte teoretice, discursive, practice si legislative.
Aceasta nevoie este inteleasa nu doar ca receptare, valorificare si valorizare a noului, ci ca proces de creare a noului, iar viata sociala propune si valideaza strategii, metode si tehnici specifice. In prezent, planul creatiei in diferite subsisteme ale societatii, inclusiv in cel al artei, este considerat decisiv pentru evolutia societatilor.
Focalizata pe valorificarea in maniere ludic-creative a potentialul formativ al activitatilor vizual-plastice, care asigura zona de interferenta intre campurile motric, vizual-perceptiv, mental si plastic-obiectual, autorul isi propune ca finalitati majore, urmatoarele: • evidentierea potentialului expresiv si creativ al imaginilor si al domeniului vizual-plastic; • valorificarea activitatilor ludice in directia stimularii expresivitatii proprii, a libertatii de exprimare artistica si a trecerii de la creativitatea potentiala la cea manifesta; • promovarea comportamentelor creatoare de diferite grade de complexitate, de la simplele transformari ale unor modele de actiune la crearea unor noi modele complexe. Abordarile teoretice, cele ilustrative si cele pragmatice se fundamenteaza atat pe literatura de specialitate din domeniile amintite mai sus, cat si pe valorificarea experientei didactice si de cercetare a autorului, a observatiilor sistematice si a experimentelor psiho-pedagogice realizate cu copii, tineri si adulti de varste si ocupatii diverse.
In termeni educationali, am putea rezuma propunerea autorului la o varianta a invatarii-aventura intr-un univers ludic, care sa favorizeze explorarea, manifestarea plenara a comportamentelor creative si producerea noului, cu implicarea proceselor afective care sa sustina din punct de vedere energetic si reglator activitatea intelectuala si dinamica proceselor cognitive. – Prof.
univ. dr.
Musata Bocos, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei