Jupan Ranica Vulpoiul

Pe vremea cand chiar si dobitoacele ajungeau sa se faca Domni si boieri pe pamant…, a fost un pui de leu, mandru si frumos, care, fiind el din vita de Domni, fiarele si lighioanele il alesera pe dansul ca sa fie peste ele mai mare, si de aceea ii si zisera Leonila Imparat. Afland insa Leonila Imparat ca dobitoacele nu traiesc in buna pace unele cu altele si ca cele mai tari jefuiesc pe cele mai slabe, fara macar sa ceara voie de la dansul, el hotari intr-o zi sa adune la sfat pe toti supusii sai, ca sa le dea de stire cum ca voieste cu tot dinadinsul ca lucrarile sa mearga intr-altfel pe viitor.
De aceea, indata trimise peste tot locul porunci strasnice ca toti de acum inainte sa aiba a trai in cea mai buna intelegere si ca sa nu mai fie voie a se face cuiva vreo nedreptate, fara de stirea si de invoirea imparatiei. Totodata, porunci sa se cheme la curtea domneasca tot neamul dobitocesc.
Atunci venira din toate partile, pasari, lighioane si fiare, animale de tot felul, care mai mari, care mai mici, si toate se inchinara imparatului si ii multumira din baierile inimii pentru porunca inteleapta ce o daduse. Dar pe cand toate capeteniile dobitocesti se adunasera la curtea imparateasca ca sa tie sfat, deodata se lati vestea cum ca unul numai dintre fruntasi lipsea si ca acela cu nici un pret nu voieste sa vina.
Acesta era chiar jupan Ranica Vulpoiul, lighioana vicleana si priceputa… Din cuprins: – Jupan Ranica Vulpoiul – Basmul feciorului de imparat cel cu noroc la vanat – Tigrul pacalit