La o lume distanta

La o lume distanta ne introduce in viata Aroei, o tanara imobilizata in scaunul cu rotile, care traieste fiecare zi cu o combinatie de curaj si intensitate care sfideaza limitarile fizice. Prin ochii Aroei, vedem ca viata poate fi la fel de tumultoasa si plina de neprevazut, chiar si dupa evenimente tragice, si putem patrunde dincolo de barierele evidente, ajungand sa uitam, chiar si pentru o clipa, de obstacolele care ar trebui s-o tina pe loc.
Teodora Dumitru reuseste sa contureze un univers interior plin de nuante, si isi construieste personajul cu o naturalete si vitalitate care ne arata ca lupta pentru demnitate si independenta nu e mereu o batalie, ci un act de normalitate. La o lume distanta nu este doar o poveste despre depasirea limitelor, ci una despre descoperirea unei voci distincte intr-o lume complexa si uneori neprielnica.
E o lectura care te face sa te intrebi uneori: Ce as fi facut daca as fi fost eu in locul ei? .
Poate fi cu usurinta o lectura inspirationala pentru tineri, in special pentru cei cu dizabilitati, oferind un exemplu de forta si sinceritate asupra provocarilor si bucuriilor deopotriva, pe care le intampina un tanar cu probleme locomotorii. Prin intermediul personajului creat, Teodora transmite subtil o rezistenta impotriva etichetelor – eroina fiind ultimul lucru pe care ar vrea sa-l auda despre ea.
Dar tocmai in forta si simplitatea ei, cu samburii de autoironie presarati pe ici-colo, devine un exemplu de rezilienta si curaj. Aceasta carte este mai mult decat o poveste personala pictata in fictiune, este o amprenta pe literatura contemporana romaneasca, punand in lumina vocea unei tinere si, odata cu ea, a oamenilor cu dizabilitati.
O voce care merita ascultata, care reuseste sa transmita emotie si umanitate, si care spune cat se poate de clar si raspicat: dizabilitatea nu ma defineste. – Alex Andronic