Exista similitudini intre cei doi filosofi cat priveste reformarea filosofiei, cu deosebirea ca isi opun pretentiile reformiste, in sensul in care in timp ce filosofia lui Descartes va reprezenta expresia unei mefiente structurale inaintea valabilitatii traditiei filosofice, Leibniz va fi mai degraba dispus sa rescrie informatia prin asimilare. „Eu”-ul lui Descartes ramane blocat in singularitate, in timp ce „eu”-ul leibnizian transgreseaza catre un „noi” corelat multiplicitatii socioculturale, devenit totodata parte indelebila din constiinta moderna a umanitatii.
