Lumea ca vointa si reprezentare Vol.1+2

Lumea ca vointa si reprezentare Volumul I + II Lumea ca vointa si reprezentare este fara-ndoiala, pentru cultura romana moderna, cartea cartilor de filozofie. Nu numai prin Eminescu, ci si prin filozofii de profesie, ea ne-a mijiocit contactul cu intreg idealismul german ce incepe cu Kant.
Iata ca a venit momentul ca aceasta carte sa apara, pentru primna oara, intr-o traducere romaneasca integrala. Desigur, pe masura ce o vom citi, vom descoperi de fapt ca o recitim, dat fiind ca multe dintre ideile ei au intrat de atata vreme in universul nostru cultural.
Scrierea tumultuosului Schopenhauer indeamna la lectura acum ca si alta data, caci este opera unui tenace metafizician, dublat de un mare scriitor. Paginile sale despre geniu sau despre nebunie, despre „metafizica rnuzicii” sau despre „metafizica iubirii intre sexe” sunt pline de forta si fascinante asa cum au fost intotdeauna, caci poarta pecetea unui temperament din care s-a nascut o intreaga viziune despre lume si viata.
– Catalin Cioaba Lumea a invatat de la mine ceva ce nu va uita niciodata. – Arthur Schopenhauer Daca ceea ce spune Schopenhauer nu va fi niciodata uitat, asta tine probabil de faptul ca ceea ce el spune nu e legat de cuvintele pe care le foloseste; cele spuse ar putea fi foarte bine redate si cu alte cuvinte – dar va ramane totusi, dincolo de asta, un sambure de simtire, o traire a adevarului atat de satisfacatoare, de indestructibila si de invulnerabila, atat de autentica cum n-am mai aflat nicaieri altundeva in filozofie.
Te ajuta atat sa traiesti, cat si sa mori, si mai ales sa mori: indraznesc sa afirm ca adevarul rostit de Schopenhauer, prin satisfactia pe care ti-o aduce, te ajuta sa faci fata in ceasul de pe urma – si asta fara nici un chin, fara vreun efort de gandire, fara cuvinte. Thomas Mann Degeaba privirile noastre cauta vreo singura radacina din care s-ar inalta un trunchi puternic, vreo palma de pamant rodnic si sanatos: pretutindeni praf, nisip, incremenire, moarte lenta.
Un om ratacit in acest pustiu, singuratec si fara speranta, nu si-ar putea gasi un simbol mai nimerit decat pe cavalerul intovarasit de Moarte si de Diavol, asa cum l-a desenat Durer, cavalerul in platosa, cu privirea aspra, care, singur cu calul si cu cainele sau, isi urmeaza impasibil drumul de groaza, fara sa-i pese de inspaimantatorii lui tovarasi, dar fara nici o speranta. Schopenhauer al nostru a fost acel cavaler al lui Durer: era lipsit de orice speranta, dar dorea adevarul.
Nimeni nu se poate asemui cu el! – Friendrich Nietzsche Schopenhauer e dintre autorii aceia care nu vor avea a se teme de soarta celor ce scriu de azi pe maine.
E drept ca multa lume va fi jignita la citirea cartilor lui, indeosebi toti aceia care fac din scris si invatatura o meserie; dar lumea va ajunge a se impaca cu multe dintre invataturile pesimiste ale filozofului. – Mihai Eminescu Din tot ce a scris si a gandit Schopenhauer, vii raman numai revarsarile sale de umoare.
[…] Ceea ce ramane dintr-un ganditor este temperamentul sau, adica tot ce face atunci cand uita de sine; un filozof amuza, deruteaza, intereseaza tocmai prin contradictii, prin capricii, prin reactiile imprevizibile si incompatibile cu liniile fundamentale ale gandirii sale. Emil Cioran Volumul I cuprinde 600 de pagini, iar volumul II 686 de pagini.