Lumina din umbra mamei

CINE A FOST EA? Ea insasi o fi aflat pana la sfarsitul vietii?
Sau poate doar in clipa cand s-a desprins din coaja trupului? Sau nici atunci?
Cand eram mica, mi se parea ca o cunosc foarte bine. Prima mea carte va fi cartea noastra.
Voi strange aici unele dintre gandurile, visurile si frustrarile pe care ea le-a inchis in cele cateva zeci de randuri scrise. Nu le voi transcrie decat pe cele carora le gasesc un sens dat de evenimente pe care le pot povesti.
La restul ramane sa meditez. P.S.
Am recitit paginile scrise de mine si am descoperit cat de mult seman cu mama. Nu e vorba de personalitate, ci de curentii interiori ce ne determina actiunile.
Si asta se reflecta in ritmurile noastre atunci cand scriem, atat de asemanatoare, in ciuda faptului ca noi doua nu prea eram niciodata de aceeasi parere in vreo privinta. Sa fie acordul acesta o reminiscenta a vremii cand inima mea urma ritmul inimii ei, cand fiinta mea crestea inconjurata, ca de o aura, de energiile involburate ale fiintei ei?
Astazi, randurile ei cuprinse intre randurile mele, avand acelasi puls, amintirea ei, ca o perla rotunjita de propria-mi faptura, imi dau un sentiment ciudat, de parca as purta-o pe mama in mine, de parca as fi insarcinata cu ea…