Lumina vine de la Rasarit. Mihail sadoveanu si regimul comunist

Cartea „Lumina vine de la Rasarit. Mihail Sadoveanu si regimul comunist” scrisă de Cristian Sandache ne scoate la iveală o imagine diferită despre Sadoveanu, una care poate nu e tocmai ceea ce ne-am fi așteptat. Autorul ne duce într-o călătorie prin mintea și biografia scriitorului, făcând conexiuni între opera sa și vremurile grele ale comunismului în România. Ce mi-a plăcut enorm e faptul că nu tratează Sadoveanu doar ca pe un personaj istoric sau literar, ci ca pe un simbol, ca pe o punte între trecutul autentic și prezentul destabilizat. E ca și cum auteorul ne face să ne gândim la Sadoveanu ca la un fel de stâlp, o figură aproape mitologică pentru identitatea românească, pe care regimul comunist a încercat să o gestioneze, să o încadreze sau, uneori, chiar să o minimalizeze. Cristian Sandache își construiește analiza cu răbdare, aducând în prim-plan frumusețea și complexitatea personalității lui Sadoveanu, dar și felul în care intelectualul a navigat printre încercările regimului de a-i controla arta și cuvintele. Ce am apreciat e modul sincer în care povesteste despre sensibilitatea și rezistența lui Sadoveanu. El nu e doar un scriitor, ci cineva care a survivat altor lumi, altor timpuri, păstrându-și delicat și magie interioară chiar și în cele mai întunecate zile. Cartea scoate în evidență cât de important a fost Sadoveanu pentru identitatea națională și cum el, ca o ființă unică, și-a păstrat lumina chiar și atunci când toate în jurul lui păreau să se stingă. În final, lectura asta ne ajută să înțelegem că în spatele fiecărui autor se află o poveste, o luptă și o viziune, și că uneori cele mai mari lumini vin chiar de la răsărit, din cele mai neașteptate locuri.