Manual pentru femei de serviciu aduna cele mai bune pagini ale legendarei scriitoare de proza scurta Lucia Berlin, declarata o senzatie literara si o revelatie a ultimilor ani. Aceasta autoare extraordinara s-a inspirat pentru multe dintre povestirile ei din propria viata.
Unul dintre fiii ei spunea, dupa moartea ei: „Mama a scris povesti adevarate, nu neaparat autobiografice, dar pe-aproape.“ Cele patruzeci si trei de povestiri reunite in acest volum-eveniment stau marturie. Traumele copilului abuzat, experientele greu de imaginat ale unei tinere femei dependende de alcool, efortul de a-si creste si educa cei patru fii, relatia dezastruoasa cu o mama si ea alcoolica, clinicile de dezintoxicare, amorurile esuate, muncile insolite pe care le presteaza sunt toate ecouri ale unei vieti adevarate.
Lucia Berlin se dovedeste a fi o maestra a formei si un fin observator al propriei vieti si al vietii in general, iar vivacitatea, umorul, tristetea si forta literara a scriiturii ei fac din ea o voce literara de neuitat. Geniala si razvratita Lucia Berlin, a carei viata suprarealist de efervescenta o poate eclipsa pe cea a Fridei Kahlo, ar fi trebuit celebrata ca o comoara nationala inca din timpul vietii…
Proza ei – dura, metalica, deschisa, cu nerv, plina de compasiune – este unica si ne poarta prin vartejuri caleidoscopice, fiind totodata amuzanta, tragica, de o gratie neobisnuita. – San Francisco Chronicle Povestirile Luciei Berlin sunt electrizante, bazaie si trosnesc ca firele sub tensiune cand se ating.
– Lydia Davis Scriitura Luciei Berlin este alerta si adevarata. Autoarea nu e niciodata manierata, falsa, lipsita de onestitate.
Stilul ei este direct, amuzant, iertator. Ea insasi a fost o fatalista si i-a placut sa iubeasca.
S-a luptat, a exultat, a trait din plin si a murit. Si, slava Domnului, a scris.
– Bookforum Aceasta colectie de proza scurta o consacra pe Berlin ca autoare singulara si remarcabila. – The New Yorker
