Mediatizarea discursului electoral

Din cuprins: ◊ Comunicare politica; ◊ Personalizarea politicului; ◊ Mediatizarea politicului; ◊ Cimpul electoral; ◊ Metode de constructie si analiza a imaginii Comunicarea politica reprezinta un domeniu de cunoastere si tinde sa se afirme ca o disciplina distincta, utilizind in acest scop paradigme ale gindirii politice si ale stiintelor sociale. Incertitudinile care exista astazi in definirea conceptuala, pe de o parte, a comunicarii, si, pe de alta parte, a politicii, ridica probleme serioase in definirea obiectului de studiu al comunicarii politice.
Sociologul Jacques Gerstle a facut cea mai ampla analiza a metodelor prin care comunicarea politica isi legitimeaza spatiul de conceptualizare dintre politica si comunicare. El considera ca exista doua adordari principale in studiul acestei discipline relativ noi: „Una dintre ele disociaza comunicarea de politica, dind prioritate primului concept, in intelegerea procesului de comunicare politica, cea de-a doua perspectiva insista asupra consubstantialitatii politicii si comunicarii.
Daca tehnicile de comunicare ar cunoaste un avint fara precedent, ar fi de dorit, mai curind, o directionare a propensiunii actuale decit sa fie explicat politicul prin comunicarea insasi” (Jacques Gerstle, 2002, 24). Literatura dedicata marketingului politic, destul de saraca, din Romania se imbogateste cu o lucrare importanta.
Cartea de fata este, in fapt, teza de doctorat, sustinuta in 2005, de unul dintre cei mai importanti (chiar daca necunoscuti marelui public) analisti. Publicarea Mediatizarea discursului electoral si imaginea publica a candidatilor la o editura prestigioasa, cum este Institutul European, este o rezultanta a valorii academice a analizei campaniei electorale din 2004, dar si a interesului pe care continua sa il suscite un an politic incarcat de evenimente si rasturnari de situatie spectaculoase.
Anul 2004 a fost prilejul in care alegerile s-au organizat in acord cu Constitutia revizuita in 2003. Principala modificare a fost mandatul prezidential de cinci ani ceea ce a insemnat o majorare substantiala a mizei electorale, aceste alegeri punand probleme cu bataie pana in 2009 cel putin.
Modificarea constitutionala a urmarit eliminarea atat a fenomenului „candidatilor-locomotiva”, cat si pe cel al „candidatilor-surpriza”, o presupunere care s-a dovedit fatala pentru un PSD mult prea sigur de victorie. Dan Andronic