Micul gospodar

„Micul gospodar” scris de Passionaria Stoicescu nu e doar o carte pentru copii, ci cam mai mult decât atât. La prima vedere, pare o poveste colorată și plină de veselie despre o gospodărie micuță, cu animale și păsări, dar dacă te apleci mai atent, descoperi și un adevărat mic ghid de înțelepciune și grijă pentru natură. Autoarea reușește să combine într-un mod foarte plăcut și natural poezia cu lecțiile de viață, făcând ca această carte să fie mai mult decât o simplă poveste pentru cei mici. Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost curajul autoarei de a transforma lecțiile despre gospodărie într-un fel de pedagogie subtilă, aproape mascata, dar atât de eficientă. Ea nu doar că își povestește aventurile cu păsările și animalele, dar și ne amintește, prin cuvintele și imaginile vesele, cât de important este să avem grijă de mediul înconjurător și de toate lucrurile simple care ne fac viața mai frumoasă. În timp ce citești, îți dai seama că în spatele acestor pagini se află o înțelepciune profundă, transmisă într-un mod ușor de înțeles, pentru ca cei mici să înțeleagă și să prețuiască tot ce natura le oferă. Ilustrațiile color de Sofia Ioana Jitaru completează perfect acest univers plin de culoare și veselie, îmbogățind narațiunea și făcând totul și mai atractiv pentru ochii celor mici. Cartea pare să fie nu doar o poveste despre un mic gospodar, ci și o lecție despre responsabilitate și respect, despre cum fiecare gest, chiar și cel mai mic, contează pentru binele comunei noastre. Ce mi-a plăcut foarte mult la această carte e optimismul și încrederea pe care o transmite. Chiar dacă în lumea asta tot apar greutăți și probleme — fie gripă, fie efectele schimbărilor climatice — autoarea ne arată că trebuie să fim în continuare optimiști, să păstrăm simțul umorului și să iubim natura, chiar dacă e plină de animale câteodată cam neastâmpărate. „Micul gospodar” devine astfel o invitație pentru copii de a fi mai grijulii, mai conștienți de lumea în care trăiesc și de frumusețea simplă a vieții la țară. Și, nu în ultimul rând, cartea transmite ceva esențial: ca să ai o gospodărie adevărată, nu trebuie neapărat să arunci nimic, ci totul se poate valorifica cu răbdare, credință și multă înțelepciune. În final, cred că această carte e o iubire pentru natură, un mod prietenos de a învăța copiii să fie gospodari buni, nu doar pentru gospodărie, ci și pentru lumea întreagă.