Cartea lui Gica Manole despre Mihai Eminescu și unitatea românilor se face foarte ușor plăcută și accesibilă, chiar dacă subiectul are o anumită grandoare și încărcătură istorică. Ce-mi place cel mai mult la ea e modul în care autorul vorbește despre Eminescu nu doar ca despre un poet genial, ci ca despre un om cu o viziune clară despre identitatea și unitatea națiunii române. E ca și cum ai sta de vorbă cu cineva apropiat, care avea niște convingeri puternice și le enunța cu sinceritate. Se vede clar că Gica Manole nu face doar o lucrare de analiză strict academică, ci o poveste despre cum Eminescu a fost mereu preocupat de soarta românilor, de ideea de unitate și de păstrarea identității lor în vremuri pline de schimbări și provocări. Cartea aduce în prim-plan articole din publicistica eminesciană, dar le face să prindă viață, prezentând modul în care poetul visa la o Românie unită, fie că era vorba de zona istorică, fie de spiritul național. Ce mi-a plăcut foarte mult e modul în care autorul face conexiuni între gândirea lui Eminescu și contextul istoric, arătând cum aceste idei nu sunt doar teorii, ci niște rădăcini adânc înfipte în sufletul întregului popor român. Este ca și cum ai avea ochelari speciali ca să vezi cum fiecare articol, fiecare opinie a lui Eminescu, contribuie la imaginea românului ca un ființean unit, indiferent de provinciile în care trăia. De asemenea, cartea nu evită micile controverse sau visele poetului fără a le prezenta într-un mod dogmatic, ci le povestește ca pe niște dorințe sincere, pline de speranță. E un fel de dialog între cele scrise de Eminescu și noi, cititorii de astăzi, care putem înțelege mai bine de ce pentru el unitatea românilor nu era doar un ideal frumos, ci o necesitate vitală. Per total, e o carte care te face să te gândești mai mult la cine ești și de unde vii, dar într-un mod cald și uman, fără a fi plictisitoare. E ca o conversație sinceră despre națiune, despre rădăcini și despre speranța că unitatea ne poate face mai puternici. O recomand cu drag celor interesați de istoria și sufletul românesc, pentru că o carte ca asta nu e doar despre Eminescu, ci despre noi toți, despre identitatea noastră colectivă și dorința de a fi uniți în diversitatea noastră.
Cartea de fata vine in continuarea altor trei carti pe care le-am scris despre gandirea lui Mihai Eminescu , asa cum s-a manifestat ea in publicistica. Daca in primele trei carti, scrise despre publicistica eminesciana, am analizat toate articolele poetului national despre chestiunea israelita, precum si despre situatia romanilor aflati sub ocupatie straina din provinciile istorice romanesti Dobrogea, Bucovina, Basarabia si Transilvania, de asta data am analizat articolele scrise de Mihai Eminescu privind caracterul unitar al poporului roman, in istorie.
– Gica Manole