Noi si postcomunismul

Toate societatile foste comuniste ce au ales calea democratizarii isi traiesc propriul postcomunism. Odata ce optiunea pentru democratizare a fost formulata in mod clar, incepe tranzitia pe care majoritatea indivizilor si-o doresc si si-o imagineaza a fi cat mai scurta, astfel incat sa se incadreze in dimensiunea existentei lor finite.
Dar, ritmul tranzitiei este dat de cel putin urmatoarele elemente: temeinicia cu care a fost articulat sistemul comunist, modul in care societatea a luat distanta fata de acest sistem si disponibilitatea acesteia de a asuma reperele noului tip de organizare. Consider ca o mare problema a societatii romanesti aflata intr-o prelunga tranzitie este refuzul de a-si asuma critic trecutul comunist, fapt ce o face sa zaboveasca mai mult decat ar fi fost de dorit in postcomunism.
Despre ceea ce se intampla in societatea romaneasca postcomunista am avut prilejul sa ma exprim in revista Timpul. Eseurile si studiile publicate acolo au un numitor comun: postcomunismul nostru, zbaterile societatii romanesti in captivitatea reprezentarilor si comportamentelor specifice unui trecut pe care nu a vrut sa si-l asume la timp si care ii bantuie prezentul.
Asta a facut posibil ca acele analize ale unor realitati politice, institutionale, culturale si ideologice din postcomunismul romanesc sa poata fi adunate in volumul de fata. – Sorin Bocancea Din cuprins: – Puterea suverana versus mica coruptie; – Turnatorii ca anticomunisti de mare clasa; – Presa de/ca partid; – Problemele prezidentialismului in Romania; – Uninominalul si reformarea electoratului; – Ceausestii intra in campanie electorala; – Despre stanga si dreapta; – Invatamantul academic de stat versus cel privat; – Europeana problema a rezidentilor din Italia; – Ultrasii