Nopti albe peste Atlantic. Las Vegas

Mi-a plăcut foarte mult modul în care autorul, Laurian Lodoaba, ne poartă alături de el în lumea vie și uneori întunecată a aventurilor sale. Cartea aceasta pare ca o aventură a lui din viața de zi cu zi, cu toate momentele de trecere de la monotonie la momente intense sau amuzante. Îți captează atenția imediat, fiind ca o poveste spusă de un prieten care își deschide sufletul și îți povestește tot ce a trăit.

Cel mai adesea, citind, te simți ca și cum ai fi acolo cu el, mergând prin agitația zilelor pline, cu gândurile lui și cu gândurile tale. În carte, ești martor la cum se confruntă cu toate provocările vieții: de la muncă, la relații și chiar la momentele de întrebare despre sensul totuși al vieții. Textul e plin de detalii reale, de momente de neuitat, și reușește să redea exact atmosfera unor zile obișnuite, dar intense.

Mi-a plăcut în mod special felul în care autorul scrie despre experiențele sale, cum îmbină umorul cu reflecția sinceră, fără a te plictisi vreodată. De exemplu, descrierile despre zilele petrecute în sala de disecție sau în momentele de relaxare, după atâtea ore de învățat, sunt pline de culoare și autenticitate. Le simți în detaliu, de la mirosurile neplăcute, până la gândurile care încearcă să te ajute să treci peste momentele delicate ale vieții.

Este o carte care nu uită să fie și o reflecție despre momentele cele mai simple, dar și cele mai intense ale existenței. Cu fiecare pagină, reușești să te apropii mai mult de gândurile și trăirile autorului, făcând ca tot ce scrie să devină ca o conversație între prieteni. În plus, tonul conversațional și sinceritatea pe care o transmite te fac să simți că nu e vorba doar de o lectură, ci de o poveste vie, plină de emoție și sinceritate.

Per ansamblu, Nopti albe peste Atlantic. Las Vegas e o carte care te face să reflectezi, să râzi și uneori să te identifici cu momentele și gândurile personajului. Îți rămâne în minte mult timp după ce o termini, pentru că e plină de momente autentice, din viața reală, precum cele de zi cu zi, dar și cu frumusețea lor ascunsă în banal. O recomand cu căldură celor care apreciază o poveste sinceră, spusă cu nostalgie și umor.