noua poezie basarabeana

„Noua poezie basarabana” e o carte care reușește să surprindă vibe-ul unei generații, aproape ca niște cântări de suflet scrise cu sinceritate și dor de acasă. La prima vedere, pare să fie un fel de portret colectiv, dar mereu cu accente personale, ca niște povești de pe străzile din Basarabia, acolo unde fiecare vers devine o mărturie a vremurilor și a trăirilor. Se simte clar că autorul și-a dorit să aducă în prim-plan noile valuri de poezie, acea poezie care nu se teme să fie foarte sinceră, uneori chiar brutală, dar tot timpul plină de emoție autentică. Cartea te poartă printr-un Humboldt de gânduri, trăiri și poezie ce par să se nască dintr-un dor profund de identitate, dar și dintr-o sete de a rupe barierele trecutului, pentru a construi ceva nou, autentic. Poezia din această carte e ca un palimpsest, unde fiecare cuvânt și fiecare vers au fost așezate cu grijă, dar și cu curaj, pentru a exprima ceea ce mulți simțim, dar nu găsim întotdeauna cuvintele. În același timp, e o poezie care îți amintește că schimbarea vine din interior și că noua generație are propriile sale cuvinte, propriile sale limite și propriile sale visuri. Unele poezii sunt aproape ca niște scandări tacite, alteori devin o dialog cu cititorul, ca un șoaptă de la cineva care vrea să te facă să înțelegi lumea din punctul lui de vedere. E o carte care îți insuflă energie și te face să reflectezi, fie că e vorba despre rădăcinile noastre, despre felul în care ne construim viitorul sau despre frumusețea de a fi român și basarabean, în același timp. În final, „Noua poezie basarabana” e ca o palmă peste obrazul convențiilor, o invitație la a privi și a simți poezie mai sincer, mai personal, mai aproape de suflet. Nu e doar o carte, ci o aventură emoțională ce rămâne cu tine mult timp după ce ai închis-o, lăsându-te cu gânduri și cu o poftă de a citi și mai mult despre această nouă poezie care, cu siguranță, are tot ce îi trebuie pentru a face valuri în peisajul literar actual.