O lume vazuta piezis Vol.1 + Vol.2

Pachetul contine: • O lume vazuta piezis Volumul I : Epoca de aur (232 pagini) • O lume vazuta piezisVolumul II : Epoca neagra (104 pagini) • O lume vazuta piezis Volumul I: Epoca de aur Cu ce ne alegem in viata indiferent prin ce am trecut, ce am facut? Vine o zi cand facem inventarul ei, amintirile perioadelor cele mai intense ale trairilor fugitive ascunse de ceata memoriei, caci, totul este in miscare, timpul, anotimpurile si drumul catre infinitul lor intr-o plutire aparenta catre nicaieri.
Toate incep cu anotimpul copilariei, apoi adolescenta, maturitatea si ultima scena a vietii cea mai impovaratoare este „finis coronat opus”, cand sub lespedea unor ani de supravietuire se naste senectitutea cu intelepciunea uneori tardiva sau de prisos, atunci, cand nu poate fi impartasita. M-am nascut prea tarziu si prea devreme intr-o epoca straina aspiratiilor mele, doar, inocenta copilariei atenuand fata vietii schimonosita de catre vremelnicii impostori, eretici ai vremurilor traite.
Adolescenta a catalizat, din pacate, vremurile mohorate intr-un spirit exilat de ce era in jur, traind vieti paralele. Fie-mi iertate izolarea si viata in refugiul ascetic fata de cei care nu m-au inteles, insa, Dumnezeu imi cunoaste pasurile si este suficient!
– Mares Nitulescu • O lume vazuta piezis Volumul II: Epoca neagra Epoca neagra. De ce acest titlu?!
O premonitie eminesciana m-a urmarit tot timpul si care s-a adeverit, din pacate, in ultimele peste doua decenii, de-a lungul atator secole de vrajmasii impotriva neamului romanesc. O reactie fireasca de dezgust si tristete au plamadit aceste ganduri in pamflete ale timpurilor pe care le traim.
Exilul in masa, acapararea meleagurilor lasate mostenire de catre strabunii nostri cu sacrificii imense, desantul malefic de eclavizare, dezbinarea intre familii, lupta acerba de secatuire a bogatiilor minerale transformand cimitirele in santiere, toate cu o inconstienta de genocid de neam se produc in avalanse de desertizare spirituala, zi de zi, un fel de iadul pe pamant, cand necuratul a ajuns sa tina predici din altarul lacasurilor sfinte. In aceasta cumplita cadere in gol a nadejdei, in acest exil asiatic, pe care-l traiesc in imensul anonimat, sunt condamnat din nou la vieti paralele, insa, mai crunt cu povara dorului de tara, numai ce-l care il traieste il poate intelege!
Nimic nu ne mai poate salva, doar nadejdea ca Dumnezeu isi va intoarce fata catre romani, numai urmand indemnul Lui, „indrazniti, indrazniti…”! -Mares Nitulescu