Oglinzile de aer ale poeziei

Oglinzile de aer ale poeziei. Studii dehermeneutica si portrete literare Imi place sa amintesc mereu o expresie a lui Umberto Eco referitoare la tipul de lectura.
Potrivit scriitorului italian, un lector are in fata sa, de cate ori vine in contact cu un text, cel putin atatea tipuri de interpretari. Acelasi lucru am putea spune si noi cand vorbim despre poezie, lectorul in intalnirile sale cu textul are cel putin atatea tipuri de interpretare, ceea ce ma determina sa cred ca intr-o oglinda poetica , asemenea papusilor matrioska, exista un numar necunoscut de oglinzi .
Oricum ar fi, cartea de fata da in vileag oglinda poetica privita la un anumit moment dat, oglinda care isi poate schimba imaginea si interpretarea in functie de lumina lecturii data la un alt moment. In folclorul romanesc este o vorba care spune ca se simte in aer poezie .
Aceasta carte tocmai confirma acest lucru. Iar oglinzile de aer nu fac decat sa puna la vedere poezia si portretele poetice.
Am configurat cartea in trei sectuni. Prima este de hermeneutica si teorie literara poetica, a doua fiind o galerie de portrete literare ale unor poeti din generatii si cu abordari de creatie diferite, in timp ce a trea – in care am folosit metafora fotoliului cu titlul sugestiv „Fotoliul cu poeti” – este mai curand o galerie a cronicilor literare – in care in imaginarul meu intim am invitat poeti noi, cu volume publicate dupa 2005 incoace.
Imi doresc ca pornind de la lecturile mele sa provoc in imaginarul lectorilor alte oglinzi ale poeziei si poetilor, nicidecum sub principiul unui canon de critica sa impun ca obiectiv interpretarea mea. – Paul Gorban