„Aceasta pasiune a cinematografului, pura si mistuitoare ca o flacara, aceasta patima a pus o pecete profunda asupra destinului sau, s-a convertit, ca la putini altii, intr-un mod existential, si toate ipostazele sub care ni se infatiseaza personalitatea lui – regizor de film, critic, profesor sau animator al vietii de breasla – nu marturisesc decat consecventa, exemplara, cu care a fost slujit un crez”, scria George Littera despre Victor Iliu in Schita pentru un portret , postfata la volumul Fascinatia cinematografului . Si continua, ceva mai departe: „Viata lui, adevarata lui viata a fost refleclia permanenta, interogatia continua, fervoarea cu care s-a dedicat muncii si umilitatea, o superba umilitate in fata cinematografului”.
Cei ce l-au cunoscut indeaproape pe profesorul si criticul de film George Littera ar fi, credem, pe deplin indreptatiti sa vada in aceste randuri o involuntara, dar autentica „schila pentru un autoportret”. Cu atat mai mult cu cat el insusi ar fi putut recunoaste, asemenea autorului Morii cu noroc : „Aici m-au adus obsesiile mele si aceasta pasiune adanca, pasiune cu sens unic, dragostea pentru imagine, pentru miracolul in alb si negru”.