Parfum de femeie

Cea mai cunoscuta opera a lui Giovanni Arpino, Parfum de femeie a fost ecranizat in 1974, de Dino Risi, cu Vittorio Gassman in rolul principal, si in 1992, in regia lui Martin Brest, cu Al Pacino si Chris O’Donnell in distributie. Pentru memorabila interpretare a personajului Frank Spade, colonelul infirm, Al Pacino a primit premiul Oscar.
In fiecare an, capitanul Fausto calatoreste o saptamana prin Italia, dar nu se poate bucura de privelistea inundata de soarele verii. In timpul unor manevre militare pe timp de pace, explozia unui obuz i-a rapit vederea si i-a retezat degetele de la o mana.
De aceea, are nevoie de un insotitor, un recrut trimis de la garnizoana. Alaturi de dezabuzatul Fausto, ale carui vorbe muscatoare nu iarta pe nimeni, tanarul incepe prin a-si regreta fapta buna.
Calatoria lor pare un pelerinaj fara credinta, o odisee fara glorie: Fausto, cufundat in lumea intunericului, fuge de sine si de casa in care isi traieste calvarul nemarturisit. Dar orasele toropite de canicula se dovedesc reperele unui paradoxal parcurs initiatic: tinta tanarului este sa ajute un nevazator, dar acesta din urma ii va deschide ochii asupra lumii.
Tinta lui Fausto este autodistrugerea, dar va sfarsi gasind iubirea. Pentru mine, a scrie romane inseama a depune o marturie poetica despre lumea in care traim.
Eu insfac realitatea si ii extrag esentele ascunse, misterioase, exemplare. – Giovanni Arpino Giovanni Arpino si-a dorit sa fie si a fost mereu un adevarat „vanator de povesti”.
– Il Giornale Calatoria celor doi soldati, gravitand in jurul lui Fausto, antieroul care isi asuma cu un rictus cinic damnarea, incercand sa-si amorteasca suferinta cu alcool, evoca ironic epopeea homerica. Arpino este un maestru al personajelor complexe.
– The Guardian Traducere din limba italiana de Sorin Marculescu.