Nimic in lume nu este intr-o situatie mai grava de cum sunt copiii si tinerii astazi. Fara repere, fara viata reala, cu abilitati antrenate preponderent in spatiul virtual, fara scoala, fara cultura, fara mecanisme de autoreglare, fara nimic… Si, dupa cum par a se randui lucrurile, nu vor avea nici macar stabilitate materiala, cea mai la indemana dintre toate.
Se urmareste obsesiv sa fie doar niste piese de schimb ale unui sistem, conceptia de existenta obligatorie a sclavului a revenit violent, iar omul pleaca din istorie.
