Povesti despre Cluj Vol.7

Autori: • Vladimir-Alexandru Bogosavlievici • Adrian Chirca •Ioan Ciorca •Mihai-Florin Hasan •Lukacs Jozsef •Florin Morosanu •Mihai Prodan •Gabriel-Virgil Rusu •Tudor Salagean •Emil Sitaru Putina lume isi aduce aminte ca intre anii 1933 si 1947 a aparut la Cluj o revista cu numele „Carpatii”, purtand subtitlul „Vanatoare*Pescuit*Chinologie”. Revista isi avea redactia si administratia in Cluj, pe Strada Regina Maria (azi Bulevardul Eroilor) la no.
36, asa dupa cum reiesea de pe coperta primului numar, care a aparut la 15 ianuarie 1933. Timp de opt ani, revista a avut o aparitie lunara constanta.
[…] Dupa (noiembrie 1947) revista isi inceteaza aparitia, caci se intrase in epoca „democratiei populare”… In mare, o revista cu profil cinegetico-pescaresc si chinologic a reusit sa apara intr-un oras de provincie timp de 15 ani, pana la o mare cotitura istorica, dupa care nu a mai fost nevoie de astfel de „burghezo-mosierisme”.
– Mihai-Florin Hasan Este foarte posibil ca o parte semnificativa a locuitorilor Clujului sa fi fost influentati, intr-o masura mai mare decat am putea crede astazi, de ideologia husita, care a avut numeroase canale de patrundere in Transilvania. In orice caz, in ultima sa etapa rebeliunea are obiective pe care contemporanii le considerau radicale.
Potrivit lui Antonio Bonfini, cronicarul de curte al lui Matia Corvin, rasculatii ar fi dorit sa instituie „un nou tip de libertate” (libertatis nova specie), iar victoria lor ar fi dus la „rasturnarea randuielilor tarii”. – Tudor Salagean In momentul in care, la data de 15 septembrie 2004, avea loc ceremonia de deschidere oficiala a Scolii de Agenti de Politie Septimiu Muresan, cei prezenti – reprezentanti de cel mai inalt nivel ai Ministerului de Interne, ai Inspectoratului General al Politiei Romane, ai autoritatilor publice locale, ai presei centrale si locale, profesori, elevi, parinti – aveau sentimentul ca asista la un eveniment de noutate absoluta: invatamant politienesc la Cluj, menit a completa paleta specializarilor din Alma Mater Napocensis.
Insa o privire mai atenta asupra surselor istorice si arhivistice a dovedit faptul ca lucrurile nu stateau deloc asa. Mai mult decat atat, traditia scolilor cu profil politienesc in urbea de pe Somesul Mic insemna un sir intreg de institutii care au functionat aici, cu inevitabilele perioade de intrerupere, pe parcursul unui secol intreg.
– Gabriel-Virgil Rusu