Primele mele povesti clasice. Leul si soarecele

Imi amintesc si eu cat de mult mi-a placut cand am descoperit aceste povesti clasice, iar cartea „Leul si soarecele” face parte cu siguranta dintr-un astfel de univers magic. Ce mi-a placut cel mai mult la aceasta serie este modul in care reuseste sa transforme lectura intr-o poveste usor de abordat, perfecta pentru cei mici care incep sa se familiarizeze cu lumea cartilor. Ilustratiile colorate ale lui Val Biro sunt cu adevarat adorabile, pline de veselie si de detalii care prind ochii celor mici, facand lectura mult mai atractiva si placuta. Cartea e grozava pentru ca are acea combinatie perfecta intre un text mare si un stil simplu, dar totusi plin de farmec, ce ajuda copiii sa-si construiasca increderea in citit. Eu m-am simtit mereu ca stau cu un prieten langa mine, citind povestea alaturi de copil, dar in acelasi timp, e atat de bine gandita incat si copiii pot sa o citeasca singuri fara sa se simta coplesiti. E precum o poartă spre lumea magica a povestilor clasice, dar adaptată pentru cei mici, ca sa le fie mai usor sa inteleaga si sa se bucure de ea. Mai mult decat atat, ideea de a avea aceste povesti in biblioteca copiilor este o alegere inteleapta — sunt ideale pentru seri in familie, cand parintii sau bunicii pot sa le citeasca impreuna cu cei mici si sa creeze astfel momente speciale. Sau, de ce nu, pot fi citite in mod independent, atunci cand copiii vor sa se aventureze singuri in lumea lor imaginara. In concluzie, această carte nu este doar o simpla poveste, ci o poarta catre o lume plină de invataminte, umor si, cel mai important, bucurie. Mihaila Tirsu a facut o treaba minunata cu traducerea, pastrand farmecul si atmosfera originala, facandu-ne sa ne simtim ca si cum am fi citit o poveste din alta tara, dar cu suflet romanesc.