Profesori la tabla. Exercitii de libertate. Antologie de proza scurta

„Profesori la tabla. Exercitii de libertate” mi s-a părut o carte cu adevăratază de sinceritate și curaj în a vorbi despre lumea școlii. Sunt texte și eseuri care pictează o imagine a școlii fără măști, dar cu o privire clară, plină de autoironie și empatie. Am simțit că autorii nu se feresc de realitate, ci o privesc în ochi și o analizează cu umor și sensibilitate. E o colecție de povești și reflecții care te fac să pui întrebări despre ce înseamnă de fapt să fii profesor sau elev, despre autoritate și vulnerabilitate, despre limite și libertate. Ce mi-a plăcut cel mai mult e faptul că nu e o carte idealizată sau plină de clișee. Dimpotrivă, fiecare autori are curajul să vorbească despre vremurile dificile, despre nopțile în care se întreabă dacă merită, despre victorii mici și eșecuri uriașe. În același timp, se simte și o admirație pentru acei profesori care, dincolo de reguli și programa, încearcă să fie adevărați oameni pentru elevii lor. În felul acesta, școala nu mai pare doar o instituție rece, ci un mediu plin de povești, de emoții, de pasiuni și, de ce nu, de vise îndrăznețe. Pentru cine își dorește o perspectivă mai umană asupra lumii educației, această antologie e o revelație. Îți dă ocazia să îi cunoști pe profesori în profunzime, să înțelegi provocările lor, dar și frumusețea momentelor simple, ascunse între note și manuale. E o lectură care te face să reflectezi, dar și să zâmbești sau să te surprinzi cu întrebări apărute din nimic. Poate cea mai frumoasă parte e senzația că în paginile acestei antologii se află o invitație la dialog, la reconsiderare a rolului și a identității profesorului, ca om, ca ființă sensibilă și plină de viață. Te lasă cu gândul că școala merită fost redescoperită nu doar ca un loc de predare, ci ca o expresie a libertății și a experienței umane în toată complexitatea ei.